Astmul bronsic

Dr.M · Trimis: 17/04/2009 00:05 Titlul subiectului: Astmul bronsic

Astmul bronşic

Astmul este dificil de definit în termeni exacţi, dar are o serie de trăsături caracteristice. Acestea pot fi rezumate în zece puncte:
- episoade de dispnee şuierătoare
- obstrucţia căilor aeriene, creşterea rezistenţei la flux, disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv
- modificări rapide şi considerabile ale funcţiilor pulmonare
- frecvente episoade nocturne
- reversibilitate semnificativă ulterior bronhodilatatoare β2 simpaticomimetice
- reversibilitate semnificativă pe urmă steroizi
- perioade asimptomatice
- alergia este frecventă
- inflamaţie eozinofilică
- hiperreactivitate bronşică.

Prevalenţa
Prevalenţa astmului, proporţia formelor severe şi mortalitatea prin astm sunt în creştere.
Alergia este un factor predispozant important, dar numai în copilărie. Astmul debutat în copilărie este de obicei alergic, pe când cel debutat la vârsta adultă este de regulă non-alergic.

Factorii de risc
Factori predispozanţi
În astm, este extraordinar de caracteristică creşterea reactivităţii bronşice la o serie de stimuli care pot declanşa simptomele. Unii stimuli provoacă atacul ( favorizanţi ), alţii agravează boala ( cauzali ).

Factori cauzali
Frecvent, inflamaţia este indusă prin mecanism alergic. Sensibilizarea este mai des întâlnită la acarieni şi pisică, şi mai rar la mucegai, câine şi polen.
Datele referitoare la alţi factori cauzali posibili, ca sesnsibilizanţii profesionali, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, aditivi alimentari şi infecţiile virale ale căilor aeriene sunt contradictorii.

Factori favorizanţi
Prezenţa acestora favorizează apariţia bolii sub acţiunea factorilor cauzali. Cei mai importanţi sunt aerul rece, hiperventilaţia, efortul fizic, râsul, emoţiile, medicamentele β-blocante, fumatul activ şi pasiv, poluarea atmosferică.

Simptome
Din punct de vedere clinic, astmul este caracterizat de bronhoobstrucţie, care este:
- variabilă
- reversibilă
- uşor declanşabilă.
Criza de astm este descrisă ca episoade recurente de constricţie toracică, dispnee expiratorie, şuierături ( wheezing ), expectoraţie vâscoasă în cantitate redusă, tuse.
Atacul de astm ( exacerbarea astmului ) este caracterizat de creşterea duratei, intensităţii şi frecvenţei crizelor. Simptomele nu dispar perfect între crize şi creşte consumul de medicamente.
Termenul de stare de rău astmatic ( atac sever şi prelungit de astm care nu reacţionează la adrenalină ) a fost înlocuit cu termenul de exacerbare severă de astm cu iminenţă de stop respirator.

Tratament
Astmul nu poate fi vindecat.
Scopul tratamentului este obţinerea controlului, asta din urmă putând fi realizat prin:
- identificarea şi evitarea factorilor cauzali
- remediu medicamentos adecvat de lungă durată
- tratament prompt al exacerbărilor
- educarea pacientului
În principiu, se dispune de două soiuri de medicamente antiasmatice: antiinflamatoare şi bronhodilatatoare, a căror administrare se face de preferat pe cale inhalatorie, datorită efectului mai rapid, a eficacităţii crescute şi a efectelor adverse reduse.
Tratamentul inhalativ se aplică prin:
- aerosoli presurizaţi dozaţi ( cu sau fără spacer )
- aerosolii de pulbere uscată
- aerosolii apoşi nebulizaţi

Medicaţia preventivă pe termen lung

1.Corticosteroizii au un spectru antiinflamator larg, fiind motivul efectului benefic în astm. Principalii reprezentanţi pentru administrarea pe cale inhalatorie sunt beclometazona, budesonid, fluticazona, iar pentru terapia sistemică prednison, prednisolon, metilprednisolon, dexametazona.
La administrarea inhalativă efectele secundare sunt minime. Candidoza bucală poate fi prevenită prin utilizarea spacer-lor şi clătirea gurii mai târziu administrare. Se tratează cu antimicotice şi nu impune oprirea tratamentului.
Tratamentul preventiv cu corticosteroizi topici reprezintă cea mai adecvată terapie a astmului. Eficienţa este ridicată înlocuind la majoritatea pacienţilor steroizii orali.
Efectul asupra simptomelor începe la câteva zile de la tratament, eficacitatea mare stabilindu-se la 3-6 luni de la administrare.
Corticoterapia sistemică îndelungată se asociază întotdeauna cu efecte secundare severe, de aceea persistă de ultimă instanţă, şi întotdeauna asociată corticoterapiei inhalative.

2. Cromoglicatul disodic şi nedocromilul au proprietăţi antiinflamatorii slabe ⁄ moderate. Se administrează numai pe cale inhalativă. Necesită aplicare regulată de 4 ori pe zi. Este indicat în tratamentul profilactic înainte de expunere la alergeni şi în astmul indus de efort.

3. β2-mimeticele cu acţiune de întinsă perioadă sunt reprezentate de preparate inhalative ca salmeterolul şi formoterolul. Au acţiune bronhodilatatoare prelungită ( peste 12 ore ) prin stimularea receptorilor β2. Sunt nespus de eficiente în controlul simptomelor nocturne. Nu se administrează în monoterapie, necesitând terapie de fond cu corticosteroizi inhalativi. Medicaţia crizelor necesită suplimentare cu un betastimulent cu acţiune scurtă.

4. Teofilina cu acţiune prelungită are efect bronhodilatator moderat pe termen lung cu debut în câteva ore. Acţiunea antiinflamatoare nu este bine documentată.
5. Ketotifenul are proprietăţi antialergice ( prin inhibarea activării mastocitului ). În astm, documentarea efectului nu este convingătoare, de aceea prescrierea acestuia nu este recomandată.
Medicaţia simptomatică cu acţiune rapidă
Această grupă cuprinde medicamente repartizate pentru ameliorarea rapidă a simptomelor ( crizelor de astm ).
1. β2-mimeticele cu acţiune de scurtă durată au acţiune bronhodilatatoare rapidă, dar de scurtă durată ( 4-6 ore ). Incită receptorii β2 adrenergici. Sunt reprezentate de fenoterol, salbutamol, terbutalină, albuterol. Administrarea inhalativă aduce un efect mai rapid şi mai intens şi efecte secundare mai puţin importante. Este medicaţia preferată pentru îmbunătățirea rapidă a simptomelor.
2. Anticolinergicele reprezentate de bromura de ipratropiu şi bromura de oxitropiu se administrează exclusiv pe cale inhalatorie.
3. Teofilina
4. Adrenalina ( se foloseşte rar ).
_________________
Comentariile mele au doar scop informativ,ele nu pot inlocui vizita la medicul specialist!